Margareta Pâslaru

Margareta Pâslaru (n. 9 iulie 1943, Bucureşti) este o cantăreaţă, compozitoare şi textieră română de muzică uşoară-pop, folclor, actriţă de teatru şi film, realizatoare TV şi Radio.

Biografie

Eleva Margareta Pâslaru a debutat în muzica uşoară la Casa de Cultură Griviţa Roşie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer. Prima apariţie in public, la vârsta de 4 ani şi jumătate, a avut loc pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini.

După o carieră de excepţie, distinsa artistă a fost sǎrbǎtorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul său. Anul 2010 i-a adus artistei cu multiple valenţe „Trofeul Electrecord“ la împlinirea unei jumătăţi de secol de la prima înregistrare discografică.

Vom puncta succint câteva etape, activitatea în muzică, teatru, film, compoziţie, folclor, a legendarei personalităţi, „un mit al muzicii uşoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu.

Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată câştigătorilor români la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenada“ în limba italiană; în studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu şi Mircea Albulescu. În urmatoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei "Pe aripa vântului". În 1961 Margareta Pâslaru obţine Premiul I la faza orăşenească a celui de-al VI-lea concurs al artiştilor amatori din raionul Griviţa Roşie.

Impresionat de timbrul aparte, grav, al Margaretei, tânărul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea „Chemarea mării“ (cunoscut şi sub numele "Şi-n apa mării"). În interpretarea originală a tinerei cântăreţe, piesa devine mare şlagăr la Radio Bucureşti şi marchează debutul pe discuri Electrecord. Astfel, Margareta şi discul nr.3002 bat recordul vânzărilor de muzică uşoara in 1961. Discul de Aur primit în 1968 o catapultează la Cannes în 1969 unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. şi apare pe aceeaşi scena cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Bravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

A studiat: pian, balet, pictură, cursul de perfecţionare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta ( Ministerul Culturii) clasa Camelia Dăscălescu.

Vocea succesului

Vocea cu infinite posibilităţi de exprimare şi timbrul grav al Margaretei au inspirat 63 de compozitori care i-au incredinţat sute de melodii, dintre care mulţi au scris special pentru ea: Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu si mulţi altţi. Unii creatori au scris special pentru glasul său aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor Chemarea mării - George Grigoriu, Cum e oare? - Florin Bogardo, Două rândunici - Radu Şerban, Va vani o clipă - Paul Urmuzescu, tema filmului Veronica - Temistocle Popa, O mască râde, o mască plânge - V. Veselovschi, Mediterana (cunoscută şi sub titlul "La Marea Neagră")- Ion Cristinoiu, Cine ştie - Horia Moculescu şi câte şi mai câte, difuzate şi in prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru îşi creaza un repertoriu vast, la care se adaugă şlagare internaţionale: „Trandafirii tăi“, „In grădina bucuriilor“, „Harap Alb“, „Spuneam ca nu-mi pasă“ (Bui,Bui), „Poate vreţi sa dansaţi“ (Prego), „Gelosul“, „Acesta e cântecul meu“ etc. De-a lungul anilor repertoriul s-a îmbogāţit ajungând la peste 680 de melodii înregistrate la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din ţara şi străinătate, a căror evidenţa a rămas doar în memoria fanilor. Apreciata cântăreaţă evoluează cu aplomb ca actriţa în teatru şi film, abordează folclorul, începe sa compună cu originalitate muzică şi text, acompaniindu-se la pian.

În 1968, juriul internaţional al Festivalului Cerbul de Aur îi ofera Margaretei Pâslaru Menţiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României in palmaresul primei ediţii. Artista sărbătoreşte 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziţii proprii. În 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formaţie Rolf Albricht şi creâdu-şi coregrafia. Invitată să cânte şi in străinătate, Margareta nu primeşte viză timp de 10 ani.

În 1981 Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeţi consacraţi cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniată de „Romanticii“ lui Mircea Drăgan, Margareta vine cu propriul concept prin care Îşi schimbă costunaţia la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă ascendentă în cariera versatilă a marei artiste.

Compozitoare - textieră

Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generaţie in generaţie: Timpul, Dacă ai ghici, Diamant fermecat si altele, triumfă Lasă-mi toamnă pomii verzi! inspirată de versurile Anei Blandiana, preluat de tineri de toate vârstele. Acest şlagar solicitat de admiratori ani la rând, difuzat la Radio si pe CD-uri, se califică prin votul publicului în "Top 80" Radio România Actualitaţi, ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani.

Selecţiuni din primul Caiet tipărit „Margareta Pâslaru si creaţiile sale“ (voce si pian):

Timpul (muzică şi text); Dacă ai ghici (muzică şi text); Diamant fermecat (text Eugen Rotaru); Lasă-mi toamnă pomii verzi! (versuri Ana Blandiana); Era o fantana (versuri Elena Farago); Tatal nostru - rugăciune; A nimănui sunt (muzică şi text); Ceasul e un vrăjitor (muzică şi text); Cheia fericirii (muzică şi text); Bunicii mei (muzică şi text); Dambovita apa dule (muzică şi text); Ţigara (muzică şi text); Regret (muzică şi text); Tata (muzică şi text); Nu! (versuri Virgil Carianopol); Avioane de hârtie (muzică şi text), Dragoste flămandă (muzică şi text) , Ce bine ar fi (muzică şi text), Soldaţelul (muzică şi text); Emotii, ciudate sentimente(muzică şi text); Alergători de cursă lungă (muzică şi text); Bâlbâitul (muzică şi text); Balada focului (muzică şi text); Pasiunea (muzică şi text); Turneul (muzică şi text); Duminica fără el (muzică şi text); E o lupta în toate cele (muzică şi text); Bucuria de a canta (muzica si text); Ghimpii (versuri Lucian Blaga); Vreo zgâtie de fată (versuri Mihai Eminescu); Riscul (versuri Adrian Păunescu); Inapoierea cheii (Mi-e dor) (versuri Nichita Stănescu); Tulburatoare e aceasta primavara (muzică şi text); Toate, toate trec (muzică şi text); Spune tu care ştii atât de multe (muzică şi text); Eu şi timpul (versuri Virgil Carianopol); Nu vreau să moară florile de măr (versuri Agatha Grigorescu Bacovia); Ecou, ecou, ecou (muzică şi text); Mai bine soarta lui Sisif (versuri Ion Horea); Despotici în uimire (versuri Constanţa Buzea); Si viata merge mai departe (versuri Constanţa Buzea); Voronet (versuri Constanţa Buzea); Romanţa soarelui (versuri Ion Minulescu); Tare-am fost (versuri Virgil Carianopol); Păsările nu mor niciodată (text Ovidiu Dumitru cu o adaptare dupa Mihai Eminescu); Flăcări (versuri Virgil Carianopol); Septembrie (versuri Romulus Vulpescu); Am cântat (versuri Virgil Carianopol); Fericirea mult visată (muzică şi text); Iubindu-te (versuri Mariana Dumitrescu); Our day childern's day (muzica si text); muzica pentru doua episoade din serialul de desene animate "Mihaela" de Nell Cobar "Bravo Mihaela" si "Mihaela are probleme" ş.a.

Actriţa de teatru şi film

1964 - Margareta Pâslaru a fost distribuită de maestrul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în piesa Opera de trei parale de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". Piesa s-a jucat in 400 de reprezentaţii şi a beneficiat de o distribuţie de excepţie, Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Maruţă şi Rodica Tapalagă.

1966 - „Tunelul” regia Francisc Munteanu. Margareta Pâslaru caştigă diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, din coproducţia româno-sovietică Tunelul la cea de-a III-a ediţie a Festivalului national al filmului Pelicanul de Aur care a avut loc la Mamaia. În film Margareta i-a avut ca parteneri pe Emerich Schäffer, Ion Dichiseanu; mai apar Ştefan Bănică, Florin Piersic.

Au urmat filmele:

1966 - „Un film cu o fată fermecătoare” - regia Lucian Bratu, cu Margareta Pâslaru,Ştefan Iordache,Marin Moraru,Emerich Schäffer,
1967 - „Împuşcături pe portativ” - regia Cezar Grigoriu, cu Margareta Pâslaru,Cornel Fugaru, Nae Roman, Stefan Banică, Puiu Călinescu si invitata de culoare Nancy Holloway.
1972 - „Veronica” - regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiş, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.
1973 - „Veronica se întoarce” - regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiş, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan.
976 - „Gloria nu cântă” - regia Alexandru Bocăneţ, cu Margareta Pâslaru alături de Toma Caragiu,Constantin Diplan,Horaţiu Mălăele, Tora Vasilescu.
1978 - „Melodii, melodii” - regia Francisc Munteanu, cu Margareta Pâslaru, Cornel Constantiniu, Jean Constantin, Ion Dichiseanu.
1979 - „Clipa” - regia Dinu Săraru, rol episodic, Margareta Pâslaru, o ţărancă din filmul „Clipa”, ipostază inedită.

Impresii

Supervedeta anilor '60-'70 evolueaza în deceniile următoare, devenind „O legendă vie a României, o artistă cu totul specială“ cum scria Jurnalul Naţional în 9 iulie 2008. Florence Bedreaga spunea „Aţi revoluţionat muzica usoară românească, deschizând calea multor artişti. Genul si vocea inconfundabile continuă să incânte şi astăzi generaţii mai noi sau mai vechi. Va mulţumim că existaŢi“. Revista Cinema prin Mircea Alexandrescu a numit-o „personajul Margareta Pâslaru “ în anul 1969.

Margareta, având „un timbru cu rezonanţe de violoncel“ (Doru Popovici, compozitor, Informaţia - 1981) a ocupat primul loc în clasamentul de popularitate, timp de 72 de luni consecutiv în sondajul naţional al revistei "Flacăra" 1967-1972. Sondajul a fost întrerupt, dar ascensiunea Margaretei Pâslaru a continuat.

Margareta Pâslaru a mai fost numită in presă vedetă, zână, regină, divă, dar în emisiunea «Naşu'», domnia sa a declarat: „eu rămân un artist“.

Scânteia Tineretului (marţi-18 martie 1969) Margareta Pâslaru ne răspunde „Cum vă simţiţi ca vedetă internaţională?” - Drept să vă spun, am auzit atâtea interpretări date termenului de vedetă, încât nu mă angajez cu vreun răspuns până ce nu definesc eu ce înteleg prin aceasta. Ar exista o variantă a termenului, caracterizată prin ifose, atotştiutorism, indecenţă, mă rog tot ceea ce se spune despre un artist care „face pe vedeta”. Dacă e să accept realmente denumirea de vedetă, apoi înteleg prin ea muncă, seriozitate, pasiune, perseverenţă, tot ceea ce face ca prin comportament artistic să dobândeşti aprecierea unanimă.

Compozitorul Doru Popovici - Informaţia 1981: „În ultimii ani, Margareta Pâslaru a atras în mod deosebit atenţia prin talentul ei - real - de compozitoare. Se remarcă din ce în ce mai mult, bogata-i inventivitate melodică şi ritmică şi acea intuiţie rară de a genera mult râvnitele şlăgare, niciodată banale, întotdeauna pline de vitalitate!“

Compozitorul Paul Urmuzescu - CD „Margareta forever“ 2006 - „Părerea mea este că ce a reprezentat Maria Tănase pentru muzica populară, Margareta - un unicat de talent - este pentru muzica uşoară şi va rămâne în istoria marilor artişti“

Muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 2008: „(...) O activitate care o surprinde atât ca interpretă de muzică populară, muzică usoară dar, in acelaşi timp, chiar şi de compozitoare. Margareta Pâslaru figurează in Lexiconul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (...)“

Recunoasterea valorii

Margareta Pâslaru lansează şlagăr după şlagăr, inspirând 65 de compozitori care scriu pentru ea.

Este câştigătoare a numeroase premii peste hotare şi in ţară. De-a lungul Concursului de Creaţie şi Festivalului de muzică uşoară românească Mamaia, intre anii 1963-1976 (cu întreruperea festivalului in anii '66, '67, '70 si '77-'82) Margaretei Pâslaru i s-au încredinţat 38 de melodii, dintre care cele menţionate mai jos au fost premiate:

1961 - Premiul I solist vocal - Margareta Pâslaru la Faza Oraşenească al celui de-al VI-lea Concurs al Artiştilor Amatori

1963 - Premiul Uniunii Scriitorilor: „Cum e oare?” (Florin Bogardo/Madeleine Fortunescu) interpretă Margareta Pâslaru; Primul Concurs şi Festival de Muzică Uşoară Românească Mamaia

Menţiune - „Soarele e-ndrăgostit de Mamaia“ (Dinu Şerbănescu/Aurel Felea) interpretă Margareta Pâslaru; Primul Concurs şi Festival de Muzică Uşoară Românească Mamaia

1964 - Menţiune „Două rândunici” (Radu Şerban/Constantin Cârjan) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia

Menţiune - „Ochii tăi” (Gelu Solomonescu/Teodor Balş) interpretă Margareta Pâslaru

1965 - Premiul Radioteleviziunii „Cu tine” (V.Veselovschi/Aurel Storin) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia

Menţiune - „Seri la malul mării” - (Sile Dinicu/Aurel Felea) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia

1966 - Diploma de debut în cinematografie cu rolul Iulia, în „Tunelul”, la Festivalul Naţional de Film „Pelicanul de Aur” Mamaia, editia a III-a

1968 - Menţiune „Cerbul de Aur” - Braşov – România

1968 - Premiul III la Festivalul Internaţional de la Sopot-Polonia

1968 – Discul de Aur (Romania)

1969 - Premiul II „Să nu uităm să iubim trandafirii” - (Florin Bogardo/Ovidiu Dumitru) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia

1969 - Trofeul M.I.D.E.M. - Discul de marmura - la Cannes, Franţa (discul de marmura)

1970 - Premiul I - „Această taină să rămână între noi” (Radu Şerban/Mihai Maximilian) interpretă Margareta Pâslaru; Concursul Naţional de Muzică Uşoară - decembrie 1970

Premiul II - „Mamă, dă-mi un sfat” (Vasile Veselovschi/Mihai Maximilian); interpretă Margareta Pâslaru; Concursul Naţional de Muzică Uşoară - decembrie 1970

1970 – Premiul „Sony“, Festivalul Internaţional – Tokyo – Japonia

1971 - Mentiune - „Soarele dragostei” (George Grigoriu /text Romeo Iorgulescu) interpretă Margareta Paslaru; Festivalul Mamaia

1971 - Premiul Presei, „Festivalul Presei” din Ankara - Turcia

1971 - Premiul special al Presei, Festivalul Internaţional - Malta

1973 - Premiul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste: „Stelele” (George Grigoriu/Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu); interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia

Menţiune a Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste: - „La noi” (Aurel Manolache/Saşa Georgescu) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia

Menţiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române: - „Cânta un ciobanaş” (Temistocle Popa) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia

Menţiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române: - „Şi m-am trezit că iubesc” (Temistocle Popa /Aurel Storin) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia

1975 - Premiul I - „Melodiile dragostei” (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia

Premiul II - „Aici la mine acasă” (George Grigoriu/Angel Grigoriu-Romeo Iorgulescu); interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia

1976 - Premiul II - ”Un roman de dragoste” (muzica Temistocle Popa/text Mihai Dumbravă); interpretă Margareta Pâslaru

1979 - Premiul de creaţie - „Pasărea maiastră”; muzica Vasile Vasilache jr. text Margareta Pâslaru, la Festivalul Tineretului - Bucureşti.

1981 - Premiul de creaţie - „Diamant fermecat”; muzica Margareta Pâslaru, text Eugen Rotaru,la concursul TV „Şlagare în devenire”

1996 - Membră de Onoare - UNICEF România

1996 - Membră de Onoare - UNESCO Romania - Club.

1997 - Invitată de Onoare la Festivalul Internaţional Cerbul de Aur – Braşov

1998 - Distincţia Umanitarismului - Los Angeles - US oferită de Camera de Comerţ California-România

1999 - Invitată de Onoare la Gala UNITER – Bucureşti

1999 - Premiul „Vedete Internaţionale ale Cântecului Românesc” - revista „Actualitatea Muzicală” a Uniunii Compozitorilor

2000 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti

2000 - Membră de Onoare a Crucii Roşii Române

2002 - Premiul „Women of Excellence” categoria Arts & Humanities - Union County - NJ, USA

2003 - Telly Award - finalist bronz - categoria Cultural, la cea de a 24-a competiţie naţională Telly * Awards care a avut loc în Cincinnati Ohio

2004 - „Gold Classic Telly Winner” - categoria Cultural - la cea de a 25 aniversare Telly Awards, în Cincinnati Ohio

2004 - „The Communicator Award of Distinction” for „Forever Music“ ( Cable TV/ Educational program category) în Arlington Texas

2005 - The Videographer Award of Distinction -categoria TV/Program/Arts - „The Best Of..Artists & Their Art”, Arlington Texas

2006 - Premiu pentru întreaga activitate - Gala „Femei de succes”

2006 - Premiul de Excelenţă VIP - Ediţia LXXIIV Septembrie

2006 - Radio România - 78 de ani, Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate

2006 - Trofeul TVR50 şi Premiul de Excelenţă VIP - Ediţia LXXIIV Septembrie

2007 - Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate acordat de Radio România Actualităţi

2007 - Diploma de merit pentru excepţionala implicare în sprijinirea persoanelor dezavantajate la seara România Actualităţi - Callatis, 12 Iulie

2007 - „Steaua Margareta Pâslaru“ inaugurată pe Aleea Stelelor de Mare - Mangalia, 12 iulie

2008 - Medalie şi Diploma de onoare „Cerbul de Aur 40” Festival Internaţional Braşov

2008 - Premiul de Excelenţă - 50 de ani de la debut - acordat de MediaS.

2008 - Premiul pentru Intreaga Carieră - Premiile Confidential ediţia a III-a.

2008 - Diploma Aniversară „Radio România 80” la împlinirea a 80 de ani de existenţă a radioului public.

2008 - Trofeul de Excelenţă „Zece pentru România” şi Diploma de Onoare pentru contribuţia excepţională la imaginea României.

2009 - TVR - Trofeul „Învingătorii Timpului” pentru o viaţă dedicată artei.

2009 - Diploma „Mihai Maximilian“ oferită de Fundaţia StelaR Margaretei Pâslaru pentru contribuţia specială adusă revistei romaneşti

2009 - Diploma de Excelenţă „Omul Anului 2009“ Israel - pentru performanţe deosebite în domeniul teatrului şi muzicii „10 pentru România - 10 pentru Israel“.

2010 - Diploma de Excelenţă oferită de Casa de Discuri Electrecord pentru fidelitatea Margaretei Pâslaru faţa de Electrecord

2010 - Diploma de Excelenţă Artistică pentru colaborarea Margaretei Pâslaru cu echipa „Top Romanesc“, Radio România Actualităţi.

2010 - Trofeul Electrecord creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare discografică la Casa de Discuri Electrecord

2011 - „Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 in Romania “ a fost aleasa Margareta Paslaru, 4 februarie

2011 - Premiul pentru Excelenţă Margareta Pâslaru o viaţă dedicată muzicii si carităţii - Premiile Confidenţial TV, aprilie

2011 - Trofeul „Crucea Roşie 135 ani de Umanitate“ în cadrul Galei Crucea Roşie

Bibliografie

* HÜBNERS WHO IS WHO - Enciclopedia Personalităţilor din România - ediţia 2007 - pag.879
* Colecţia revistelor şi ziarelor: „Cinema”, „Săptămâna culturală a Capitalei”, „Informaţia Bucureştiului”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Dobrogea nouă” „Jurnalul Naţional”, „Magazin”, „Revista Discul Electrecord-1975”, „Scînteia”, „Telegraf”, „Formula AS”, „Gândul”, „Gardianul” , „VIP”, „VIVA”, „Evenimentul zilei”, „România Liberă”, „Adevărul”, „Femeia”, „Crişana”, „Expres Magazin”, „Ziua”, „Graiul Maramureşului”, „Click!”, „Ring”, „Actualitatea Muzicală”, „Time Out”, „Best Magazine”, „Realitatea Românească”.
* ROMÂNI ÎN ŞTIINŢA ŞI CULTURA OCCIDENTALĂ - Academia Americano-Româna de Ştiinţe şi Arte-1992; Enciclopedie volumul 13 – Margareta Pâslaru
* WHO’S WHO USA - 2007 - Margareta Pâslaru
* VIOREL COSMA : Muzicieni din România – LEXICON – Editura Muzicală; vol. VII, pag. 319 – Pâslaru, Margareta

Rating: 
0
No votes yet